Oricand.

Astazi am deschis ochii dupa mult timp de gandire,dupa ce vantul mi-a inchis pleoapele si am pus geana pe geana.Noi,atat am visat.Cum imi miroaseai pielea si parul si ma sarutai pe crestetul capului,cum chicoteam ca un copil proaspat imbaiat in cuvinte dulci.Tu,mereu acolo,ca un tata si un prieten si un frate si un dusman,tu cel ce imi strange bucatile de suflet aruncate pe jos si le aduna in ceva mai bun si le imbina si le lipeste.Eu care nu stiam cuvinte ,dar stiam gesturi , gesturile tuturor,dar ale tale cel mai bine,te aflam cu ochii inchisi si iti cantam dorul cu sunete nestiute de altcineva.Te iubeam,de asta te cautam in permanenta,de asta ma aratam cu teama si placere,ma deschideam in fata ta,iar tu imi luai mainile si mi le sarutai si imi sorbeai speranta din priviri.Niciodata nu stiam ce crezi,tu nu-mi ziceai.Pentru noi lumea era un fior , cel pe care-l simteam cand ne atingeam .Crezul nostru personal era cel pe care ni-l rostisem in prima noapte de ganduri si pe care-l continuam in toate celelalte pentru ca doream sa fie "pentru totdeauna " ... Dar azi,azi m-am trezit si mi-am dat seama ca visele raman vise de obicei.